Stiinta fulgilor de zapada

Fulgii de zapada nu sunt nimic altceva decat gheata, insa formele pe care le iau sunt de o complexitate incredibila. Un fulg de zapada se formeaza din combinatia mai multor cristale de gheata. Exista practic un numar infinit de aranjamente posibile.

Kenneth Libbrecht, un profesor de fizica de la California Institute of Technology studiaza formarea fulgilor de zapada, observand diferitele aranjamente care apar in diferite conditii.

“Incerc sa inteleg dinamica formarii cristalelor, pana la nimelul molecular”, a pus Libbrecht. “Este o problema foarte complicata, iar cresterea fulgilor de zapada reprezinta un caz particular foarte interesant.”

Libbrecht a inceput prin a studia fulgii de zapada in laborator, facand fotografii microscopice pentru a intelege fizica elementara a fiecarui fulg de zapada. “Crescand cristale de zapada in laborator in conditii controlate putem vedea cum apar diferite structuri, in functie de temperatura si umiditatea mediului. Acest comportament poate fi rezumat in ‘diagrama morfologica’ in care este trecuta forma cristalului in functie de conditii.” (Pentru a intelege mai bine conexiunea dintre temperatura si umiditate pe de o parte si forma fulgilor de zapada pe de alta parte, vedeti diagrama.)

Incepand cu 2001, el a inceput sa fotografieze fulgii de zapada naturali. Asa cum se si astepta, a descoperit ca locatia e importanta. “In Fairbanks apar uneori cristale neobisnuite din cauza ca este foarte frig”, explica Libbrecht. “In climate mai calde, de pilda New York, se produc in general cristale mai putin spectaculoase.”

Din moment ce gheata in general este transparenta, fulgii de zapada trebuie luminati corespunzator pentru a le surprinde frumusetea. “Folosesc diferite tipuri de lumina colorata in asa fel incat structura de gheata functioneaza ca un sistem de lentile foarte complex care refracta lumina in diferite moduri. Cu cat este lumina este mai buna, cu atat fotografiile ies mai interesante”. Trebuie sa se miste repede folosind o pensula pentru a pune fulgul de zapada pe studioul sau portabil si sa faca poza. Dupa ce fulgii de zapada au cazut, se opresc din crestere – si in cateva minute de obicei incep sa se topeasca si isi pierd marginile clar definite devenind mai putin interesanti.

Colectia de fotografii a lui Libbrecht poate fi accesata aici.

Fotografiile l-au ajutat pe Libbrecht sa descrie instabilitatea inerenta a cresterii fulgilor de zapada, instabilitate care a scapat altor cercetatori. Aplicand o tensiune electrica unui fulg de zapada care era crescut in laborator, Libbrecht a putut sa analizeze mecanismul de crestere la o scara foarte mica. “Aceste instabilitati sunt o descoperire noua si importanta pentru cresterea cristalelor, insa sunt greu de explicat.”

Cunoasterea dobandita in urma studiului fulgilor de zapada poate fi aplicata si in alte domenii care implica condensarea anumitor substante in forme solide. Asemenea domenii includ productia de semiconductori si nanotehnologia. In aceste domenii cercetatorii doresc sa obtina anumite structuri predeterminate cu ajutorul procesului de auto-asamblare spontana a componentelor. Cresterea fulgilor de zapada este un astfel de exemplu de auto-asamblare care apare in mod natural.

Sursa:

http://news.softpedia.com/news/Stiinta-fulgilor-de-zapada-ro-16348.shtml

Advertisements

Cele mai inspaimantatoare locuri din Sistemul Solar

Cel mai inalt, cel mai adanc, cel mai fierbinte, cel mai ciudat: sistemul nostru solar este un loc al extremelor. Intr-o noua lucrare, “Cele mai extreme 50 de locuri din Sistemul Solar”, cercetatorii David Baker si Todd Ratcliff isi duc cititorii intr-un tur cosmic senzational pe giganti gazosi, luni inghetate si planete incandescente. Iata o mostra a celor mai spectaculoase asemenea locuri care eclipseaza orice recorduri terestre.

Cea mai bizara miscare de rotatie
Luna saturniana Hyperion este un obiect de forma neregulata, masurand aproximativ 408 x 260 x 220 kilometri in diametru, de-a lungul celor trei axe ale sale. Cum satelitii cu astfel de dimensiuni ai planetelor poseda, in general, suficienta forta gravitationala pentru a dobandi forma sferica, astronomii sugereaza ca Hyperion ar putea reprezenta fragmentul unei luni mai mari, faramitata in urma unui impact devastator.

Forma neobisnuita a corpului astral explica de ce acesta este, conform autorilor Baker si Ratcliff, “un haos total”. Majoritatea lunilor mari sunt “blocate mareic”, insemnand ca aceeasi fata a satelitului natural este intotdeauna orientata spre planeta care il guverneaza. Este si cazul “relatiei” dintre Pamant si Luna. Insa forma ciudata a lui Hyperion previne o asemenea legatura, deoarece fortele gravitationale ale lui Saturn si ale lunii Titan se exercita inegal asupra lui. Rezultatul este o rotatie imposibil de prezis. Zilele nu sunt niciodata la fel pe Hyperion. Nu numai ca rata rotatiei variaza radical, insa chiar polul nord al acestei luni indica constant o directie diferita in spatiu, fiind imposibil chiar si pentru cei mai priceputi savanti astronomi sa prezica directia axei de rotatie a lui Hyperion peste 300 de zile din momentul prezent.

Cel mai adanc ocean
Aici, pe Pamant, suntem impresionati de Groapa Marianelor, din Oceanul Pacific, a carei adancime, record absolut, coboara aproximativ 11.000 de metri sub nivelul marii. Insa oceanul de pe luna Europa a lui Jupiter face acest record sa paleasca. Desi Europa este acoperita cu un strat gros de gheata, masuratorile efectuate de nava spatiala Galileo a NASA, precum si de alte sonde, sugereaza convingator prezenta unui ocean lichid sub aceasta suprafata. Iar unele dintre aceste masuratori estimeaza adancimea oceanului la 100 de kilometri.

Interiorul oceanului ar fi incalzit, cred cercetatorii, de mareele produse pe Europa de Jupiter si de alti cativa sateliti mai mari ai planetei, precum si de radioactivitate. Uriasul ocean lichid al Europei este unul dintre cele mai promitatoare locuri pentru cautarea si cercetarea vietii extraterestre. NASA si Agentia Spatiala Europeana lucreaza, in prezent, la o misiune comuna ce ar putea fi lansata in 2020 si al carei scop este examinarea amanuntita a lui Jupiter si a lunilor sale Europa si Ganymede. Un obiectiv major este determinarea grosimii stratului de gheata al Europei, ce are implicatii in potentialul lunii de a intretine viata.

Cel mai pestilential loc
Luna jupiteriana Io este fascinanta dintr-o anumita perspectiva a stiintei planetare – este cel mai activ din punct de vedere vulcanic corp astral din sistemul nostru solar, iar suprafata ei este presarata de cratere vulcanice. Dar vizitarea lui Io nu ar fi una chiar dezirabila. Baker si Ratcliff scriu ca luna lui Jupiter Io miroase ca un urias ou putrezit”. Miasma se datoreaza hidrogenului sulfurat de pe suprafata si din atmosfera lui Io, culorile galbene si rosii distinctive ale lunii provenind de la compusii sulfurosi.

Eruptiile vulcanice sunt comune pe Io si refac in mod constant rezerva de sulf atmosferic. Luna este foarte activa deoarece se invarte in jurul lui Jupiter pe o orbita vag eliptica. Pe masura ce aceasta danseaza repetat, cand mai aproape, cand mai departe de uriasa planeta, gravitatia jupiteriana produce fenomene mareice in interiorul satelitului natural, care ii incalzesc mantaua si provoaca explozii violente. In 2007, aeronava New Horizons de la NASA a zburat pe langa Io si a observat o ertuptie vulcanica, cu fum sulfuros, ce s-a extins pana la o altitudine de aproape 300 de kilometri deasupra solului. In comparatie, cele mai mari eruptii vulcanice pamantene ajung pana la o inaltime de aproximativ 20 de mii de metri.

Cele mai dure (si pretioase) ploi
Gigantele planete inghetate Uranus si Neptun difera de gigantii gazosi Jupiter si Saturn prin compozitie; ele contin indeosebi “gheturi” formate din apa, amoniac si metan. In mantalele lui Neptun si Uranus, temperaturile ridicate probabil fragmenteaza metanul in elementele sale componente, hidrogen si carbon. Astronomii cred ca presiuni intense ar putea strivi cu asemenea forta carbonul astfel eliberat incat acesta se transforma in retele cristaline, sau diamante.

Dupa cum explica Baker si Ratcliff, “Pietrele de diamant, mici cat granulele de sare sau mari cat bolovanii ar putea traversa asemenea unei ploi mantaua lichida si presara nucleul solid. Acest nucleu ar putea fi acoperit cu un strat gros de diamante, mai masiv decat orice mina de pe Pamant. Pana in prezent, ploile exterioare cu diamante de pe Uranus si Neptun sunt, totusi, doar ipotetice, astronomii necesitand mai multe date pentru a stabili cu exactitate daca acest fenmen ciudat are sau nu loc. Din nefericire, nicio nava spatiala nu este, momentan, programata sa exploreze aceste lumi.


Cel mai mare canion

Este suficient sa ne imaginam un canion a carui crapatura se intinde pe o distanta de aproximativ 4.000 de kilometri, adica din Bucuresti, Romania, si pana in Delhi, India, pentru a ne face o imagine cat de cat apropiata despre aspectul si marimea canionului Valles Marineris de pe Marte. Uriasa groapa a fost prima oara observata de aeronava Mariner 9 a NASA, in 1972, fiind ulterior botezata in onoarea acesteia.

Craterul martian despica patru milioane de metri de teren “rosu”, atingand adancimi maxime de pana la zece mii de metri. In comparatie, Marele Canion al fluviului Colorado, din SUA, are o lungime de “numai” 446 de kilometri si o adancime absoluta de aproximativ o mila, sau 1,6 kilometri. Se presupune ca Valles Marineris este o vale formata prin alunecarea si ascensiunea terenului, atunci cand roca topita din mantaua lui Marte s-a extins si a fortat limitele scoartei planetare.

Cel mai inalt munte
Marte este prevazuta nu doar cu cea mai adanca vale din Sistemul Solar, ci si cu cel mai inalt masiv montan. Vulcanul martian Olimp Mons atinge o altitudine de aproximativ 25.000 de metri, adica este de peste trei ori mai inalt decat Muntele Everest, cel mai inalt masiv de pe Terra. Prodigiosul pisc s-a format, probabil, asemenea vulcanilor pamanteni: aflandu-se deasupra unui “punct fierbinte”, de unde valuri de roca incinsa se ridica dinspre interiorul planetei catre suprafata.

Insa acest munte a putut crese mai inalt decat oricare alt vulcan pentru ca Marte nu are placi tectonice, explica Bake si Ratcliff in cartea lor. Pe Terra, placile tectonice “migreaza” pe deasupra punctelor de eruptie a mantalei, scriu cei doi cercetatori. “Vulcanii se formeaza, se sting si altii noi se formeaza pe masura ce placile tectonice se deplaseaza pe deasupra punctelor fierbinti, producandu-se astfel un lung lant vulcanic”. Cum pe Marte nu exista placi in miscare, Olimp Mons probabil se afla deasupra unei eruptii formatoare de vulcani de foarte mult timp, ceea ce a condus la o dezvoltare a sa neintrerupta.

Cele mai puternice descarcari electrice
Atunci cand aeronava NASA Cassini se afla in drum spre Saturn, la finele anilor ’90, a pendulat pe langa Pamant pentru a intra sub incidenta atractiei sale gravitationale, menita sa ii modifice viteza si traiectoria. De la o distanta de 88.000 de kilometri deasupra Terrei, sonda a detectat atunci eruptiile de unde radio ce reprezinta semnalul fulgerelor terestre (un fulger emite radiatie electromagnetica cu o varietate de lungimi de unda, incluzand lumina vizibila si unde radio).

Pe masura ce Cassini si-a continuat calatoria spre Saturn la inceputul anilor 2000, coordonatorii misiunii au avut parte de un soc. De la o distanta de 160 milioane de kilometri departare, sonda a detectat pulsatii radio indicand puternice furtuni electrice pe Saturn. Semnalul radio era de aproximativ un milion de ori mai puternic decat cel detectat pe Pamant. Ani de zile superfulgerele saturniene nu au putu fi privite direct, insa eruptiile radio au indicat ca acestea au loc intr-o regiune denumita “Aleea Furtunii”, in emisfera sudica a planetei. In sfarsit, in aceasta primavara, Cassini a captat primele imagini ale fulgerelor de pe Saturn.

Cel mai puternic magnet
Frumoasa imagine prezinta soarele nostru hiperactiv din punct de vedere magnetic, ornamentat cu raze stralucitoare, coroane si valuri de plasma. Plasma incarcata electric din straturile exterioare ale Soarelui creeaza bule turbulente de dimensiunea statului Texas, care genereaza campuri magnetice locale. Aceste structuri de camp magnetic sunt adesea evidentiate prin plasma sclipitoare, deoarece particulele incarcate zboara de-a lungul liniilor de camp magnetic.

Din acest motiv filamantele stralucitoare dau contur petelor solare, regiuni unde plasma este tinuta captiva de intense campuri magnetice si racita. Acolo unde liniile de camp magnetic se intersecteaza, pot elibera eruptii uluitoare de energie, cunoscuta sub denumirea de “flame solare” si chiar explozii mai puternice denumite defulari de masa coronara (CME). O singura CME poate azvarli in spatiu, la viteze uriase, pana la 10% din efectivul coroanei solare (atmosfera exterioara a Soarelui).

Cea mai distrugatoare incalzire globala
Planeta noastra sora Venus are aproape aceeasi dimensiune, aceeasi densitate si aceeasi compozitie cu cele ale Pamantului, iar atunci cand atomosfera sa densa a fost descoperita, vantaorii de extraterestri s-au intrebat daca nu cumva aceasta planeta adapostea jungle luxuriante si viata exotica. In fapt, Venus este o lume incredibil de fierbinte, guvernata de nori abundenti in acid sulfuric. Venus este cu 40 de milioane de kilometri mai aproape de Soare decat Terra, dar acesta nu este singurul motiv pentru care planeta este atat de fierbinte.

Venus a fost “coapta” de fenomenul incalzirii globale. In conditii normale, radiatia solara atinge suprafata planetei, iar aceasta din urma elibereaza o parte din acea energie sub forma de radiatie infrarosie. Dar pe Venus, efectul de sera creat de norii grosi si o atmosfera densa compusa mai ales din dioxid de carbon captureaza caldura si impiedica scurgerea ei in spatiu. Temperatura de la suprafata acestei planete este de 460 de grade Celsius, facand-o sa fie cea mai fierbinte suprafata planetara din sistemul nostru solar.

Cea mai longeviva furtuna
Este o furtuna ce nu da semne ca va inceta prea curand. Marele Punct Rosu de pe Jupiter a fost prima oara observat de astronomul italian Giovanni Cassini in 1665; in timp ce observarile au fost sporadice in secolele ulterioare, 18 si 19, multi astronomi cred astazi ca furtuna a ravasit terenul jupiterian vreme de 345 de ani din momentul primei sale documentari. Imensa furtuna este de dimensiunea a trei Pamanturi, iar vanturile sale ating viteze de pana la 650 km/h. Cum s-a mentiunt activa peste secole?

Baker si Ratcliff explica cum energia furtunii vine din interiorul planetei Jupiter si de la vartejuri mai mici de la suprafata. “In mod remarcabil, interiorul lui Jupiter asigura cu 70% mai multa energie plafonului superior de nori decat primeste planeta de la Soare“, scriu autorii. “Asemenea unui urias compresor de aer, contractia gravitationala genereaza presiuni intense si caldura in interiorul planetei. Puternice furtuni cu descarcari electrice din atmosfera jupiteriana canalizeaza o buna parte din aceasta caldura inspre portiunea superioara a norilor”. Furtunile mai mici sunt devorate de Marele Punct Rosu, ceea ce ii permite acestuia sa se manifeste in continuare.

Sursa: http://www.descopera.ro

Mos Nicolae

Seara lui Mos Nicolae

In noaptea de 5/6 decembrie se spune ca Mos Nicolae vine la geamuri si vede copiii care dorm si sint cuminti, lasindu-le in ghete dulciuri si alte daruri, insa tot el este acela care-i pedepseste pe cei lenesi si neascultatori. In dimineata de Sf. Nicolae, copiii cuminti gasesc daruri in ghetute. E un obicei vechi, nu numai la romani, de a face cadouri in aceasta zi. Spre deosebire de Mos Craciun, Mos Nicolae nu se arata niciodata. De altfel, povestea darurilor impartite pe furis in aceasta noapte incepe din vechime.

Se spune ca insusi Sfintul Nicolae a ajutat trei sarmane fete din orasul sau, aducindu-le dar de zestre, noaptea, fara a fi vazut. Casa in care traiau cele trei surori era mai mult decit saraca. Tatal lor planuia sa-si vinda fetele, crezind ca astfel se va chivernisi. Plinsetele si rugamintile fiicelor sale nu l-au induplecat pe batrinul cu suflet negru. Sfintul Nicolae a aflat despre nenorocirea ce se petrecea nu departe de locuinta sa. Noaptea, pe furis, el a aruncat o punga plina cu galbeni in camera fetei celei mai mari. Astfel ea a reusit sa se marite curind. La fel a facut Mosul si in urmatorii doi ani, iar sora cea mijlocie si apoi cea mica au reusit sa se aseze la casele lor.

De atunci si pina in zilele noastre, in fiecare noapte a Sfintului Nicolae, cei dragi noua, si in special copiii, primesc daruri, de la Mosul care nu li se arata niciodata.

Cine e Mos Nicolae?

Cunoscut in Transilvania si sub numele de Sin-Nicoara, Sfintul Nicolae este cel mai popular sfint in Ardeal. Sarbatoarea lui a generat un adevarat folclor, de la darurile de ”Mos Neculai” si pina la obiceiurile si legendele diferentiate de la sat la sat. Nascut in cetatea Patara din tinutul Lichiei, din Asia, Sf. Nicolae (in limba greaca ”biruitor de popor”) s-a dovedit de timpuriu alesul Domnului, uimind de mic copil prin minunile pe care le facea. Dupa ce i-au murit parintii, Nicolae si-a impartit averea saracilor si a intemeiat manastirea Sionului de linga Mira, capitala Lichiei, calatorind ca prelat la Ierusalim.


Crestinii acelor timpuri au pastrat memoria numeroaselor sale minuni (readucerea la viata a unui corabier cazut de pe catarg, vindecarea unor boli incurabile, oprirea, prin rugaciune si post, a furtunii de pe mare s.a.). In ultima parte a vietii s-a retras la manastirea ctitorita de el, a Sionului, unde a fost inmormintat la 6 decembrie 352. Dupa opt ani, imparatul Justinian a ridicat la Constantinopol o biserica, in cartierul Vlaherne, cu hramul numelui sau. Ducindu-se vestea ca din mormintul sau izvoraste mir, crestinii din intreaga lume au facut pelerinaj, vindecindu-se de boli incurabile.

Din veacul al XIX-lea, mina dreapta a Sfintului Nicolae se pastreaza la Biserica Sf. Gheorghe Noi din Bucuresti, unde se gaseste si mormintul Sfintului voievod martir Constantin Brincoveanu cu cei patru fii ai sai. Numeroase biserici din tara si mai ales din Ardeal au hramul Sfintului Nicolae.

Le Père Fouettard In Franta, Sfintul Nicolae este insotit de un personaj pe care oamenii din Metz il dispretuiesc. Pina in 1552, Mos Nicolae venea singur pe 6 decembrie si aducea jocuri si dulciuri copiilor cuminti, dar si celor mai putin cuminti. In anul acela, Imparatul Carol al V-lea a asediat orasul Metz. Messienii au fost nevoiti sa ceara ajutor regelui Frantei pentru a face fata asediului care a tinut, cu toate acestea, pina in ianuarie 1553. Breasla tabacarilor a inventat chiar in timpul asediului un personaj grotesc pentru a-i imbarbata pe locuitorii din Metz. Personajul il reprezenta pe Carol al V-lea si purta cu el un bici cu care incerca sa pedepseasca tinerii si tinerele, alergindu-i pe strazi. Anul urmator, pentru a se bucura de libertate, breasla a reinnoit ideea acestui personaj urit, dezagreabil. Trecerea lui prin oras coincide oarecum cu aceea a Sfintului Nicolae.

Anii au trecut si, cu timpul, a devenit un obicei ca Sfintul Nicolae sa aduca dulciuri, iar caricatura lui Carol al V-lea sa apara pedepsind copiii neascultatori cu nuielusa usturatoare. Oameni pasnici, locuitorii din Metz l-au uitat pe Carol al V-lea si l-au botezat Père Fouettard (mosul care vine cu biciul) pe cel care-l insotea pe Mos Nicolae, patronul copiilor.

Imaginea acestui personaj s-a raspindit putin cite putin spre Nord si astfel Père Fouettard a fost acceptat in Germania, Olanda, Belgia, rezolvind uneori problemele educative ale unor parinti, prin aparitia sa, care speria copiii neascultatori. Ideea nuielusei care pedepseste a ajuns pina pe meleagurile noastre.

Ce aduce Mos Nicolae

La noi, de Mos Nicolae, copiii cuminti primesc, pe linga dulciuri si jucarii, o legatura de nuieluse frumos colorate, iar cei mai putin cuminti primesc o nuielusa adevarata care sa le aminteasca de o eventuala pedeapsa. Sfintul Nicolae si aghiotantul sau Ideea de mos care aduce daruri copiilor a aparut in Scandinavia, cu multe mii de ani inainte de Hristos. Vikingii aveau un zeu, Odin, care calatorea prin toata lumea, in timpul iernii, calare pe un cal cu opt picioare, oferind daruri celor buni si pedepsindu-i pe cei rai. Desi in crestinism s-au pierdut aceste povesti, in constiinta oamenilor ele au ramas prin existenta unor personaje cum ar fi Sfintul Nicolae si Mos Craciun.

La crestinii din Republica Ghana, mosul care aduce daruri vine din jungla, in timp ce in Hawaii el coboara din barca. In districtul german Berchtesgaden, 12 tineri imbracati in paie si avind masti care reprezinta animale danseaza in urma Sfintului Nicolae, sunind din talangi. Dupa ce ofera daruri fiecarei case in parte, tinerii dau gazdele afara facindu-se ca le bat, un fel de pedeapsa simbolica pentru eventualele rele savirsite. Si in Germania, Sfintul Nicolae vine cu un aghiotant care poarta nume diferite. Sfintul Nicolae are aici un sac in spate si un bat in mina, in timp ce aghiotantul este o fiinta inspaimintatoare.

In Danemarca, cel care aduce daruri cara un sac in spinare si este purtat de reni. Copiii pregatesc o farfurie cu lapte sau o budinca de orez, in speranta ca aceasta va fi mincata de elfi, personaje despre care se crede ca il ajuta pe aducatorul de daruri.

Polonezii cred ca darurile vin de la stele, in timp ce ungurii spun ca ele sint aduse de ingeri.
In Siria, cadourile vin cu o camila tinara in data de 6 ianuarie. Copiilor italieni le aduce daruri personajul La Befana, despre care se crede ca a refuzat sa-i conduca pe intelepti la Bethleem cind acestia i-au trecut pragul, motiv pentru care La Befana isi petrece timpul mergind din casa in casa pentru a-l gasi pe copilul Hristos.

Alte ipostaze ale Sf. Nicolae

O alta ipostaza a Sf. Nicolae este cea de iscoada la diavol. Se spune ca Dumnezeu a facut un contract cu Necuratul ca cei vii sa fie ai lui Dumnezeu, iar cei morti, ai lui Necuratu’. Vazind insa Dumnezeu ca e rau, a trimis pe Sf. Nicolae sa intrebe cine poate sa ia contractul acela de la Necuratul. Si a stat Sf. Nicolae treizeci de ani la poarta iadului, pina a reusit sa puna unui drac intrebarea ce i-o spusese Dumnezeu. Iar Necuratul i-a raspuns: ”Numai acel ce se va naste din Duh Sfint va putea sa-l ia”. Dumnezeu a trimis duhul sau de s-a nascut Hristos. Cind a implinit Hristos treizeci de ani, a mers si a luat contractul si de atunci au ramas oamenii sa fie judecati dupa pacatele lor. Iarna incepe in noaptea de Sf. Nicolae Expresia populara ”S-a dat Sf. Nicolae jos din cui” are radacini in credinta ca sfintul ii ajuta pe hoti in ispravile lor si exprima faptul ca parintii ameninta copiii obraznici, aratind nuiaua doar cu degetul.

Tot in popor se spune ca iarna incepe la Sf. Nicolae. Mos Nicolae este batrin si are barba alba, iar in aceasta zi Mosul isi scutura barba, deci trebuie sa ninga. In aceasta zi, se spune: ”A intinerit Sf. Nicolae”. De regula, de ziua lui apare pe un cal alb, aluzie la zapada care cade in luna decembrie, si se spune ca daca Sf. Nicolae a venit pe un cal alb, Sf. Ion va merge pe un cal negru, adica va intoarce iarna. In ziua de Sf. Nicolae incepe ziua sa se mareasca: ”La Sf. Nicolae se intoarce noaptea la ziua cu cit se intoarce puiu-n gaoace”, zice poporul. De ziua lui se fac vraji, farmece si pronosticuri meteorologice, se pun crengute de pomi fructiferi in apa pentru a inflori de Anul Nou, ocazie cu care se prognozeaza si rodul livezilor pentru anul viitor.

Sursa: http://www.desprecopii.com

Camera de Chihlimbar

Camera de Chihlimbar este considerata a opta minune a lumii. Proiectata de catre Prusia si facuta cadou Rusiei, ea este un simbol pentru relatiile diplomatice exemplare dintre aceste doua tari. Impresionanta Camera construita din chihlimbar si alte pietre semipretioase care acum ar valora mai mult de 150 millioane de dolari, a disparut fara urma in timpul celui de-al doilea razboi mondial, de atunci fiind una dintre cele mai vanate comori.

Nimeni nu a reusit pana acum sa-i dea de urma cu toate ca de atunci, atat oamenii de stiinta au facut investigatii amanuntite pentru a o gasi, cat si cautatorii de comori au vanat-o constant pentru a se imbogati. Exista o serie de teorii in legatura cu ce s-ar fi putut intampla cu ea. Unii cred ca in timpul celui de-al doilea razboi mondial, in timp ce s-a incercat transportul camerei din Rusia in Germania, ambarcatiunea care ducea cele 27 de cufere cu pretioasa comoara s-a scufundat in mare.  Altii sustin ca a ars in timpul bombardamentelor asupra castelului din Krolewiec unde fusese ascunsa in timpul razboiului. Sau ca s-ar afla intr-o mina de argint abandonata din Thuringia. Sau ascunsa in malurile unei lagune din Marea Baltica. Insa toti sustinatorii acestor teorii cad de comun acord asupra faptului ca este putin probabil ca legendara camera sa fie vreodata gasita. Pana cand se va afla adevarul, internetul va colcai in continuare de teorii din ce in ce mai fantastice despre camera iar multe filme se vor inspira din povestea ei.

Chihlimbarul nu este o materie atat de valoroasa in sine, insa este nestemata pentru istoria care se poate pastra in el. Chihlimbarul pastreaza inchis in el imagini unice, ramasite de insecte si obiecte prinse in capcana lui lipicioasa, iar cele sase tone de chihlimbar pur din care a fost facuta camera au stat la baza filmelor moderne ca “Jurassic Park” si “The Lost World”.

Din intreaga camera s-a recuperat in 1997 doar o bucata din placa de chihlimbar cu care aceasta fusese captusita. Un avocat din Bremen care pusese mana pe pretioasa piesa incerca sa o vanda unui fost ofiter de marina. Din fericire, acesta facea parte dintr-un grup de arheologi care incercau de cativa ani sa gasesca ramasitele camerei, si astfel piesa a ajuns in maini bune, adica in mainile unui muzeu din Rusia.

Daca nu o pot gasi, atunci s-au hotarat sa o reconstituie. Munca de refacere a inceput in 1980 incercand sa se creeze camera dupa fotografiile, amintirile, descrierile si ramasitele ramase din original. Insa in ciuda aparaturii moderne avuta astazi la dispozitie, impresionanta creatie este extrem de greu de dus la bun sfarsit. Se pare ca istoria isi are caile ei intortocheate si ironice: nemtii au creat camera, au facut-o cadou rusilor, au luat-o inapoi, pentru ca acum ei sa fie cei care platesc pentru reconstructia ei. Se poate spune fie ca cercul vicios a fost inchis, fie ca urmeaza sa se succeada ciclic ca pana acum.

Dar sa vedem care este istoria misterioasei camere…

In 1701 imparatul Prusiei Friedrich I de Hohenzollern a vrut sa-si indeplineasca un moft: sa aiba in palatul sau o camera cu pereti imbracati in chihlimbar. Ideea de fapt i-a venit lui Andreas Schülter din Gdansk, un arhitect si designer, care a si fost insarcinat cu crearea camerei. Ca urmare, in 1707 Gottfried Wolffram, un mestesugar maestru in chihlimbar, a fost invitat la Copenhaga pentru a lucra la acest ingenios proiect si in sase ani camera a fost finalizata. Se pare ca nici pe vremea aceea, si nici la un nivel atat de inalt, mesterii nu erau seriosi, incat Wolffram a fost dat afara si inlocuit cu alti doi maestri in chihlimbar: Gottfried Turau si Ernst Schacht. Partile deja gata au fost mutate in Palatul Charlottenburg. Proiectul lui Schülter a fost finalizat in totalitate in 1713, cele opt planse de 3,69 metri inaltime si 1,5 metri latime fiind lipite pe peretii palatului.

Impresionanta camera a fost oferita in 1717 in dar tarului Rusiei Petru cel Mare de catre imparatul Friedrich Wilhelm I ca un gest diplomatic, devenind cel mai extravagant dar oferit vreodata. Cu toate ca frumusetea si calitatea capodoperei a fost apreciata la justa sa valoare de catre poporul din St. Petersburg, Camera de Chihlimbar a fost aranjata in interiorul palatului abia in 1743, in timpul domniei tarinei Elisabeta I. Cel caruia i s-a incredintat misiunea de a aranja placile de chihlimbar intr-una din camerele Palatului de Iarna din St. Petersburg a fost designerului italian Bartolomeo Francesco Rastrelli. Acesta a modificat intreaga fatada dupa stilul rococco atunci foarte la moda. Camera de Chihlimbar a putut fi vazuta pentru prima data in 1746 in Palatul de Iarna, palat in care a fost gazduita pana in 1755; an in care a fost mutata la resedinta de vara a tarinei de la Tsarskoe Syolo.

Intrucat camerele palatului erau mult mai mari decat placile avute la dispozitie, restul camerei a fost umplut cu oglinzi si mozaicuri din pietre decorative aduse din muntii Ural, din quartz, jad, onyx, reprezentand cele cinci simturi. Iar mobilierul cu care camera a fost decorata este de o neasumuita valoare, fiind dealtfel singurul care a supravietuit celui de-al doilea razboi mondial. Impodibita cu un candelabru cu 565 de lumanari a caror lumina se reflecta in peretii si pardoseala aurie a chihlimbarului, camera oferea privirii un spectacol naucitor de lumina si culoare.

In 1942 nemtii au luat Camera din Tsarskoe Selo si au mutat-o in castelul din Krolewiec (Koenigsberg). In ciuda acestei masuri de precautie, bombardamentele Marii Britanii din 1944 i-au fortat pe nemti sa o dezansambleze si sa o impacheteze in 27 de cutii, incercand sa o transporte pe apa pana in Germania. De atunci insa urma acestora s-a pierdut. In ciuda cautarilor continue comoara de chihlimbar nu a fost gasita nici pana in ziua de astazi.

Sursa :

http://www.timpultau.ro/liber/Camera-de-Chihlimbar*id_238-articol.html

Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia; Intrarea în biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie)

https://i0.wp.com/api.ning.com/files/kfPvD3R-G8oZGIzNuw29vg1Uwhtf5FmBA1031VWJf9Fidzq7ZZ0g3K5J4LMascAbfYzEjsUIfSJ-nmz40T8O-JWaqLr69yrSjKEJxs8lXTU_/intrareaMaciiDomnuluiinbiserica.jpg

 

Sărbătoarea Intrarea Maicii Domnului în Biserică este cunoscută în popor sub denumirea de Vovidenia sau Ovidenia. Numele
de Vovidenie provine din slavona si inseamna “ceea ce se face

vazută”. Potrivit traditiei, în această zi, Sfinţii Ioachim şi Ana au
adus-O pe fiica lor Maria, în varstă de trei ani, la templu, unde va rămâne
până la vârsta de 15 ani, ca una care, încă înainte de zămislire, fusese
hărăzită Domnului.

 

Între 13 noiembrie şi 6 decembrie, Ovidenia împreună cu Filipii de Toamnă, Noaptea Strigoilor, Sântandrei şi Sânnicoară formează un scenariu ritual de înnoire a timpului.

 

Bătrânii spun că de Ovidenie se deschid cerurile şi animalele vorbesc. Se fac pomeni pentru morţi, iar celor care au murit fără lumânare, li se aprinde acum. Tot în această noapte se fac farmece şi descântece, se află ursita şi se pot efectua observaţii şi previziuni meteorologice.

 

Dacă în noaptea de Vovidenie este senin, anul viitor va fi secetos, iar daca ninge, va fi o iarnă bogată în zăpadă. Crezându-se că în această noapte bântuie strigoii, gospodarii ung tocurile uşilor şi ferestrelor cu usturoi. În credinţele populare, această sărbătoare este asociată metaforei luminii, prezentă în diferite legende şi superstiţii. Începând de acum şi până la Sângiorz, femeile nu mai spală rufe la râu.

Sursa:

http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blog/show?id=1971741%3ABlogPost%3A515493&xgs=1&xg_source=msg_share_post