Bancuri de criza

2 propuneri de imn national:

–  Descurcă-te, române.

De-as  mai duce-o pân-la toamnă

———————-

Care este flora României?

22 de milioane de lăcrămioare, un ochiul boului (Base) si o mătrăgună(NUTI UDREA). – etnobotanice permise in Romania

———————————————————————-

Care este deosebirea dintre vânt  si  Politie ?

Politia bate mai tare.

——–

Traian Basescu  zis OZN:

Omul care a Zăpăcit o Natiune!

——-

Culmea îndrăznelii: să inviti pe cineva la masă.

Culmea tupeului: să accepte.

—————-

 

Dilema lui Bulă: să mor acum de frig, să mor la vară de foame…

——–

Lumea se plânge că s-au scumpit toate.

Nu-i adevărat, s-a ieftinit  salariul!

——– ———————–

–  Ce faci, bătrâne, cum îti merge?

–  Ce să fac, încerc  si eu să supravietuiesc…

–  O să regreti amarnic….

—————————

CAND SE FURA, CUM SE FURA !

https://i0.wp.com/www.marincristian.ro/wp-content/uploads/2010/04/hot-buzunare-mediafax.jpg

– inainte de `89 toti romanii furau echitabil unii de la altii. Statul ii fura echitabil pe tovarasi, iar tovarasii furau statul.
– 1990-1996: se fura pe scheme si inginerii financiare de tip piramidal. Cei care au furat s-au numit mai tarziu oameni de afaceri.
– 1996-2000: se fura din privatizari. Comisioane de zeci de milioane de euro, industrii intregi vandute pe 1 leu. In perioada asta se nasc industriasii gen Patriciu.
– 2000-2004: se fura din marile privatizari, retrocedari si derogari de la plata taxelor si impozitelor. Cei care au furat s-au numit mai tarziu moguli.
– 2004-2008: se fura din investitii si contracte cu statul. Statul a investit in buzunarele smecherilor. Celor care au furat, azi le spunem “baieti destepti”.
-2008-2010: privatizari nu se mai pot face, investitii nu, ca a venit criza. Asa ca s-a furat direct din bugetul statului.
-2010 – in prezent bugetul nu mai exista. Asa ca se fura direct din buzunarul romanilor, salarii, pensii…! De fapt,daca ma gandesc bine se ia de-a dreptul.Ca a fura presupune a lua pe ascuns….

Sursa: mail

Analiza comparativa : Grecia vs. Romania

Ma termina specialistii lu’ peste congelat din presa româneasca cu discutiile lor economice în care compara Romania cu Grecia în ce priveste situatia publica. Hai sa va ofer niste cifre furate de pe CIA – The World Factbook ca sa vedeti ce departe sîntem noi, cu toata ciolaniada rromâneasca, de situatia Greciei.

Grecia

Datoria publica (banii împrumutati de guvern prin emisiuni de obligatii) – 310 miliarde euro, adica 120% din PIB
Produsul intern brut – 257 miliarde euro în 2009
PIB per cap de locuitor – 22 815 euro în 2009
Procentul din PIB care se distribuie la 10% din populatie (indice de inechitate sociala) – 12%
Populatie sub limita de saracie – mai putin de 2%
Exporturi în 2009 – 14 miliarde euro
Importuri în 2009 – 45 miliarde euro
Datoria externa – 400 miliarde, care se adauga la datoria publica. Deci Grecia datoreaza în total 710 miliarde euro
Venituri la buget în 2009 – 80 miliarde euro
Cheltuieli în 2009 – 107 miliarde euro
Rezerve valutare – 2.6 miliarde euro

Romania

Datoria publica – 38 miliarde euro, adica 20% din PIB
Produsul intern brut – 186 miliarde euro în 2009
PIB per cap de locuitor – 8 691 euro în 2009
Procentul din PIB care se distribuie la 10% din populatie (indice de inechitate sociala) – 25%
Populatie sub limita de saracie – 25%
Exporturi în 2009 – 29 miliarde euro
Importuri în 2009 – 36 miliarde euro
Datoria externa – 74 miliarde, care se adauga la datoria publica. Deci Romania datoreaza în total 112 miliarde euro
Venituri la buget în 2009 – 38 miliarde euro
Cheltuieli în 2009 – 45.5 miliarde euro
Rezerve valutare – 32.3 miliarde euro

***
Acum, la o prima vedere, putem trage urmatoarele concluzii:

Grecia datoreaza în total cam de sapte ori mai mult decît datoreaza Romania. Si cu noul împrumut, cam de 8 ori mai mult. Avantaj Romania!
Romania a datorat în 2008 mai multi bani decît în 2009, dar si-a platit cam 10% din datorie anul trecut. Problema e ca dupa aia s-a împrumutat iar. În schimb Grecia n-a dat o letcaie înapoi de foarte mult timp. Avantaj Romania!
Grecia are exporturi anuale cifrate la o valoare de 50% din cît exporta Romania si asta le afecteaza drastic bugetul. Iar de aici se vede ca-s vai de curul lor cu industria. Avantaj Romania!
Grecia cheltuie într-un an cam cu 33% mai mult decât încaseaza la buget pe cînd Romania cheltuie cu 19% mai mult decît încaseaza. Avantaj Romania!
Grecia n-are rezerve valutare nici cît praful de pe toba, Romania având de 10 ori mai multi bani în tescherea, datorita politicii BNR. Avantaj Romania!

Bine, celelalte cifre nu-s în avantajul Romaniei: piata Greciei valoreaza mai mult, PIB per cap de locuitor e mai mare (nu uitati ca Grecia are de doua ori mai putini locuitori ca Romania, dar care produc de vreo trei ori mai mult ca noi), doar 2% din populatia Greciei traieste sub limita de saracie pe cînd în Romania situatia e groasa, sînt mult mai multi super-bogati în Romania decît în Grecia (deci inechitati sociale mai mari la noi), etc.

Dar dincolo de asta, Grecia are nevoie de foarte multi bani ca sa iasa din galeata, pe cînd Romania, cu toata ineptia politicienilor ei, e departe de faliment. Grecia are nevoie de 110 miliarde Euro în urmatorii trei ani (din care 45 miliarde numai anul asta) care se adauga la aia 710 miliarde de euro pe care-i deja datoreaza. Comparati cu cei 20 miliarde de la FMI luati de Romania. Parfum, nene! Tarile din zona Euro îi iau acum dobânda Greciei de 5% ceea ce e mult cînd te gândesti câtamai catralioanele datoreaza Grecia.

La valorile astea incredibile, mai bine vine Canada sau SUA, cumpara Grecia cu totul si o fac teritoriu canadian sau american (pentru curiosi, PIB-ul canadian este de 1 330 miliarde de euro, depozitele bancare si bursiere ale populatiei, companiilor si institutiilor ating astronomica suma de 1 100 de miliarde de euro, veniturile bugetare sînt de 500 miliarde euro anual si rezervele valutare pe la 350 miliarde, fiind a 5-a tara cea mai bogata din lume. Adica poate cumpara Romania mâine, cu banii jos. Problema Canadei e ca datoreaza la rândul ei un trilion – o mie de miliarde – la extern si la intern, LOL!).

Patru tari europene stau mai prost cu banii decât Romania: Portugalia, Spania, Irlanda si Italia. Datoria totala a acestor tari se ridica la fabuloasa suma de 2 619 miliarde euro. Înainte sa falimenteze Romania, falimenteaza alea patru. Asa ca mai încetisor cu panica, ok?

Consultatie financiar-contabila

Prezentarea in “romaneste” a mecanismului crizei financiar-economice

Unii intâmpina dificultati in a intelege mecanismul crizei. Pentru cei   mai multi, acesta le apare ca ceva extrem de complicat si cu origini obscure. In fond, este mai simplu decât ne-am putea inchipui. Cineva a avut inspiratia de a sintetiza aceasta stare intr-un scenariu compus din zece etape.  Iata-l:

1. Ion are o crâsma. Pentru a-si spori vânzarile, el decide sa le ofere clientilor (majoritatea – betivani neispraviti) bautura pe datorie. Isi noteaza cu grija datoria fiecarui client, tinând astfel un bilant al creditelor acordate. Pe masura ce se raspândeste vorba ca Ion te serveste acum in schimbul promisiunii de a plati in viitor,numarul clientilor creste, iar vânzarile de bautura asijderea. Pe faza, Ion profita de ocazie si scumpeste tuica si berea .

2. Un consilier bancar abil isi da seama ca afacerea lui Ion este de viitor si ii acorda acestuia un credit pentru dezvoltarea cârciumii.  Creditul este garantat cu creantele acumulate de Ion – promisiunile de  plata ale betivanilor care ii trec pragul.

3. Superiorii consilierului bancar – baieti destepti, cu indelungata  expertiza in mobilizarea resurselor financiare – refinanteaza creditul acordat lui Ion prin emisiunea a trei tipuri de obligatiuni, garantate, desigur, cu datoriile alcoolicilor: BEAU-BOND, BEAT-BOND si VOMIT-BOND.

4. Aceste titluri financiare sunt cumparate si tranzactionate apoi pe  piata internationala. Multi investitori nu inteleg ce inseamna aceste obligatiuni si cu ce sunt garantate. Cu toate acestea, cererea pentru ele creste, alimentata de cresterea continua a cotatiilor.

5. Intr-o buna zi, cu toate ca preturile continua sa urce, managerul de risc al unei banci (concediat ulterior, fiindu-i reprosata atitudinea pesimista) decide ca este timpul sa ceara plata datoriilor acumulate de betivii care frecventeaza crâsma lui Ion.

6. Datornicii nu au cum sa plateasca. Ion nu isi poate rambursa  creditul contractat de la banca si intra in faliment.

7. Obligatiunile BEAU-BOND si  BEAT-BOND isi pierd 95% din valoare.  VOMIT-BOND sta ceva mai bine, valoarea ei stabilizându-se dupa o  prabusire de 80%.

8. Furnizorii cârciumii lui Ion intâmpina serioase dificultati financiare, dupa ce clientul lor a inchis portile si dupa ce obligatiunile in care investisera masiv si-au pierdut valoarea. Furnizorul de tuica este preluat de o firma concurenta, iar fabrica de bere intra in faliment.

9. Banca este salvata de la faliment de catre Guvern, in urma unor  consultari dramatice intre partidele politice.

10. Fondurile necesare acoperirii pierderilor sunt obtinute prin impozitele platite de catre persoanele care nu consuma alcool.

Nu stiu cine este autorul acestei demonstratii. Ea a circulat pe Internet. Cred insa, ca, pentru claritatea demonstratiei, ar merita un premiu NOBEL pentru economie. Si o popularizare corespunzatoare.

Chiar daca nimeni nu invata nimic din lectiile istoriei.     Si din crize…