Serbarile Galatiului 2010 – program

26 noiembrie – 1 decembrie
 Târgul Meşterilor Populari
– loc de desfăşurare: Esplanada Complexului „Potcoava de Aur”
– organizator: Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, Primăria Municipiului Galaţi
 Concert de muzică de promenadă susţinut de Fanfara „Valurile Dunării” şi spectacol folcloric susţinut de Ansamblul Folcloric „Doina Covurluiului”
– loc de desfăşurare: Esplanada Complexului „Potcoava de Aur”
– organizator: Centrul Cultural „Dunărea de Jos”

27 noiembrie
 orele 1000 – “Călăuză Ortodoxă – 20 de ani”, simpozion dedicat împlinirii a două decenii de apar periodicului eparhial „Călăuză ortodoxă” al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, cu participarea reprezentanţilor Centrului de Presă „Basilica” al Patriarhiei Române, precum şi ai altor publicaţii eparhiale; lansări de cărţi apărute în editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos şi la alte edituri eparhiale
– loc de desfăşurare: Sala „Episcop Melchisedec Ştefănescu”, Centrul Eparhial;
– organizator: Arhiepiscopia Dunării de Jos
 ora 1930 – Spectacol Doru Octavian Dumitru
– loc de desfăşurare: Teatrul Dramatic „Fani Tardini”
– organizatori: Teatrul Dramatic „Fani Tardini”

28 – 29 noiembrie
 Concurs de tenis de masă
– loc de desfăşurare: Sala „Viaduct”
– organizator: Direcţia pentru Sport a Judeţului Galaţi
 Concurs de popice
– loc de desfăşurare: Sala „Viaduct”
– organizator: Direcţia pentru Sport a Judeţului Galaţi

28 noiembrie
 ora 900 – Sfânta Liturghie urmată la Catedrala arhiepiscopală de slujba de Te-Deum, prilejuit de deschiderea Sărbătorilor Sf. Apostol Andrei
– loc de desfăşurare: Catedrala arhiepiscopală şi toate bisericile din municipiul Galaţi
– organizator: Arhiepiscopia Dunării de Jos
 ora 1030 – “Motanul Încălţat”, spectacol pentru copii
– loc de desfăşurare: Teatrul Dramatic „Fani Tardini”
– organizator: Teatrul de Păpuşi „Gulliver”
 ora 1030 – “Galaţiul Copiilor”, spectacol de divertisment pentru copii şi tineret prezentat de trupa „Hai-Hui” din Bucureşti
– loc de desfăşurare: scena de la Casa de Cultură a Sindicatelor
– organizator: Teatrul de Păpuşi „Gulliver”
 orele 1600 – “Călători pe cărările sfinţilor”, moment liturgic prilejuit de scoaterea spre închinare a Cinstitului Lemn al Sfintei Cruci şi a moaştelor Sf. Ap. Andrei, Sf. Ierarh Nicolae, Sf. Ierarh Atanasie şi Sf. Vasile cel Mare
– loc de desfăşurare: Catedrala arhiepiscopală
– organizator: Arhiepiscopia Dunării de Jos
 ora 1700 – Mesajele reprezentanţilor autorităţii locale
Înmânarea titlului “Cetăţean de Onoare al municipiului Galaţi”
Înmânarea titlului “Premiul municipiului Galaţi”, urmat de un recital al Mariei Crăciun
– loc de desfăşurare: Teatrul Muzical “Nae Leonard”
– organizator: Primăria Municipiului Galaţi, Teatrul Muzical “Nae Leonard”
 ora 1700 – “Sfântul Apostol Andrei – ocrotitorul municipiului Galaţi”, ciclu de conferinţe şi meditaţii duhovniceşti. Tema IV: „Sf. Ap. Andrei – ocrotitorul oraşului Galaţi. Programe pastoral-misionare, cultural-educaţionale şi social-filantropice în anul 2010
– loc de desfăşurare: parohiile şi capelele municipiului Galaţi
– organizator: Arhiepiscopia Dunării de Jos
 orele 1800 – “Sfântul Apostol Andrei – ocrotitorul studenţilor”, program cultural-duhovnicesc organizat de A.S.C.O.R. “Sf. Ap. Andrei “- Galaţi
– loc de desfăşurare: Capela studenţilor din Complexul “Al. I. Cuza”- Galaţi
– organizator: Arhiepiscopia Dunării de Jos, A.S.C.O.R. “Sf. Ap. Andrei “- Galaţi
 ora 1800 – Concert în aer liber (Life on Mars, Puya, DJ Project &Giulia)
– loc de desfăşurare: Esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor
– organizator: Radio Kiss FM, Primăria Municipiului Galaţi, Centrul Cultural „Dunarea de Jos”
 ora 1900 – „Hotelul celor două lumi”, spectacol de teatru
– loc de desfăşurare: Teatrul Dramatic „Fani Tardini”
– organizatori: Teatrul Dramatic „Fani Tardini”
 Concurs de eseuri cu tema „Serbările Galaţiului în perspectiva studenţească”
– loc de desfăşurare: Casa de Cultură a Studenţilor
– organizator: Liga Studenţilor din Universitatea „Dunărea de Jos”

29 noiembrie – 3 decembrie
 Memorial „Ioan Nicu” , concursuri sportive
– loc de desfăşurare: Liceul cu Program Sportiv
– organizator: Liceul cu Program Sportiv

29 noiembrie
 ora 900 – “Sfântul Andrei – ocrotitorul siderurgiştilor”, program liturgic şi catehetic organizat pentru lucrătorii platformei siderurgice ArcelorMittal cu prilejul aducerii spre închinare a moaştelor Sf. Andrei
– loc de desfăşurare: Capela „Sf. Andrei” – platforma siderurgică ArcelorMittal
– organizator: Arhiepiscopia Dunării de Jos
 ora 900 – “Sf. Ap. Andrei – ocrotitorul seminariştilor”, program liturgic cultural-misionar prilejuit de sfinţirea picturii Capelei „Sf. Ap. Andrei” din cadrul Seminarului Teologic – Galaţi
– loc de desfăşurare: Capela „Sf. Andrei” – Seminarul Teologic
– organizator: Arhiepiscopia Dunării de Jos
 ora 1000 – Expoziţie de icoane – Doru Florian Crihană
– loc de desfăşurare: Teatrul Dramatic „Fani Tardini”
– organizator: Teatrul Dramatic „Fani Tardini”
 ora 1000 – “Povestea de Crăciun”, spectacol pentru copii
– loc de desfăşurare: Teatrul Dramatic „Fani Tardini”
– organizator: Teatrul de Păpuşi „Gulliver”
 ora 1200 – “Confluenţe dunărene”, vernisaj expoziţie de artă plastică; târg de carte al editurilor din domeniul artistic; concert vocal – instrumental susţinut de elevii Liceului de Artă şi studenţii Facultăţii de Arte
– loc de desfăşurare: Universitatea „Dunărea de Jos”
– organizator: Facultatea de Arte, Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin”
 orele 1200 – “Mărturisirea dreptei credinţe – reflectată în viaţa de seminarist şi de familie”, simpozion ştiinţific cu participarea delegaţiilor de la mai multe seminarii teologice din ţară şi de la mai multe licee din Eparhia Dunării de Jos; lansarea volumului “Tânărul seminarist – între criza lumii moderne şi modelele vieţii veşnice: Sfinţii capadocieni”, realizat de elevi ai seminarului gălăţean şi ai altor seminarii teologice din ţară
– loc de desfăşurare: Seminarul teologic „Sf. Apostol Andrei”
– organizator: Arhiepiscopia Dunării de Jos
 ora 1200 – „Sfântul Apostol Andrei – ocrotitorul Galaţilor”
– loc de desfăşurare: Biblioteca „V. A. Urechia”
– organizator: Biblioteca „V. A. Urechia”
 ora 1400 – Simpozionul „Rebranding Galaţi – Brăila, Brăila – Galaţi”, cu tema „Construim împreună un mare oraş european”
– loc de desfăşurare: Universitatea „Dunărea de Jos”, Sala Senatului
– organizator: Universitatea „Dunărea de Jos”, Facultatea de Arte
 ora 1400 – “Studenţii creştini – apostoli ai virtuţilor”, program cultural şi filantropic organizat cu prilejul sărbătoririi patronului spiritual al A.S.C.O.R. Galaţi, cu participarea delegaţiilor filialelor A.S.C.O.R. din ţară
– loc de desfăşurare: Sala „Episcop Chesarie Păunescu” , Centrul Eparhial;
– organizator: Arhiepiscopia Dunării de Jos
 ora 1700 – “Toată suflarea să laude pe Domnul!”, concert de muzică bisericească cu participarea corurilor Seminarului Teologic „Sf. Andrei” din Galaţi şi altor seminarii teologice din ţară
– loc de desfăşurare: Teatrul Muzical “Nae Leonard”
– organizator: Arhiepiscopia Dunării de Jos
 ora 1800 – Seară de folclor, spectacol folcloric susţinut de Ansamblul „Doina Covurluiului”
– loc de desfăşurare: Esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor
– organizator: Centrul Cultural „Dunărea de Jos”
 ora 1800 – Slujbă de priveghere închinată Sf. Apostol Andrei
– loc de desfăşurare: Catedrala arhiepiscopală şi toate bisericile din municipiul Galaţi
– organizator: Arhiepiscopia Dunării de Jos
 ora 1900 – ” Pelerinajul luminii”, pelerinaj închinat Sfântului Apostol Andrei, pe traseul Catedrala episcopală – biserica „Sf. Andrei” a Seminarului teologic din Galaţi
– loc de desfăşurare: Catedrala arhiepiscopală, Seminarul teologic „Sf. Apostol Andrei”
– organizator: Arhiepiscopia Dunării de Jos
 Jocuri de mişcare, competiţie pentru copii cu dizabilităţi
– loc de desfăşurare: Sala de atletism „Dunărea”
– organizator: Direcţia pentru Sport a Judeţului Galaţi
 Concurs de baschet
– loc de desfăşurare: Sala C. N. „Costache Negri”
– organizator: Direcţia pentru Sport a Judeţului Galaţi
 Concurs de lupte
– loc de desfăşurare: Sala de lupte „Ştefan Babin”
– organizator: Direcţia pentru Sport a Judeţului Galaţi
 „Cea mai frumoasă cameră din căminele studenţeşti”, concurs pentru studenţi
– loc de desfăşurare: Complexul Studenţesc „Al. I. Cuza”
– organizator: Liga Studenţilor din Universitatea „Dunărea de Jos”

30 noiembrie – 4 decembrie
 „Zilele Medicale Gălăţene”, conferinţă
– loc de desfăşurare: Facultatea de Medicină Galaţi
– organizator: Colegiul Medicilor Galaţi

30 noiembrie
 ora 900 – Sfânta Liturghie închinată Sf. Apostol Andrei – ocrotitorul oraşului Galaţi şi al întregului neam românesc
– loc de desfăşurare: Catedrala arhiepiscopală şi toate bisericile din municipiul Galaţi
– organizator: Arhiepiscopia Dunării de Jos
 ora 1000 – “Povestea de Crăciun”, spectacol pentru copii
– loc de desfăşurare: Teatrul Dramatic „Fani Tardini”
– organizator: Teatrul de Păpuşi „Gulliver”
 ora 1200 – “Unitatea culturală a euroregiunii Galaţi – Brăila”, conferinţă
– loc de desfăşurare: Universitatea „Dunărea de Jos”, Sala Senatului
– organizator: Facultatea de Arte, Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin”
 ora 1200 – Spectacol de muzică, balet şi teatru susţinut de elevii Liceului de Artă
– loc de desfăşurare: Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin”, sala de spectacole
– organizator: Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin”
 ora 1200 – Târg intercultural „Global Village”
– loc de desfăşurare: Universitatea „Dunărea de Jos”
– organizator: AIESEC
 ora 1300 – “În căutarea celor trişti şi singuri”, acţiuni filantropice pentru persoanele aflate în dificultate din municipiul Galaţi
– loc de desfăşurare: bisericile şi centrele sociale din municipiul Galaţi
– organizatori: Arhiepiscopia Dunării de Jos, Primăria municipiului Galaţi
 ora 1700 – Alegoria „Cu Sfântul Apostol Andrei şi Sfântul Ierarh Vasile cel Mare pe calea sfinţilor”
– loc de desfăşurare: Catedrala arhiepiscopală „Sf. Apostol Andrei” – strada Domnească – strada Brăilei – Biserica Precista
– organizator: Arhiepiscopia Dunării de Jos, Teatrul Muzical „Nae Leonard”,
 ora 1800 – Concert în aer liber (Alex Velea, Elena Gheorghe, Smiley, Ioan Gyuri Pascu & The Blue Workers)
– loc de desfăşurare: Esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor
– organizator: Radio Kiss FM, Centrul Cultural „Dunarea de Jos”
 „Micii campioni ai copilăriei”, concursuri sportive
– loc de desfăşurare: Şcoala Gimnazială nr. 29 „Sf. Ana”
– organizator: Şcoala Gimnazială nr. 29 „Sf. Ana”
 „Portrete ale domnitorilor români”, expoziţie
– loc de desfăşurare: Muzeul de Istorie
– organizator: Muzeul de Istorie
 Serată de muzică folk
– loc de desfăşurare: Casa de Cultură a Studenţilor din Galaţi
– organizator: Liga Studenţilor din Universitatea „Dunărea de Jos”

1 decembrie

 ora 1000 – Ziua Naţională a României, slujbă de Te-Deum, în prezenţa autorităţilor locale
– loc de desfăşurare: Catedrala arhiepiscopală şi toate bisericile din municipiul Galaţi
– organizator: Arhiepiscopia Dunării de Jos, Prefectura Judeţului Galaţi.
 ora 1700 – “Ziua Naţională a României”, concert muzical cu Costel Busuioc, Balla Sandor, Borsos Edith şi orchestra simfonică a Teatrului Muzical
– loc de desfăşurare: Teatrul Muzical „Nae Leonard”
– organizator: Teatrul Muzical „Nae Leonard”
2 decembrie
 ora 1000 – Sărbătorirea cuplurilor care împlinesc 50 de ani de căsnicie
– loc de desfăşurare: Teatrul Muzical „Nae Leonard”
– organizator: Primăria Municipiului Galaţi, Teatrul Muzical „Nae Leonard”

Sursa: http://www.adevarul.ro

Advertisements

Misterele hrubelor din Galati

Valea oraşului Galaţi

Valea misterelor

Valea Oraşului, Galaţii vechi, locul din care oraşul a început să crească – zona Portului este locul în care timpul parcă s-a oprit.

Semi-contemporană, dar împărtăşind pretenţiile de europenizare ale altor cartiere, Valea rămâne uitată în nostalgia celui care a fost – în timpurile fanariote – cel mai important centru comercial al ţării, locul în care corăbiile bizantine sau scandinave descărcau zi după zi pânzeturi, cereale, lămâi, cafea…

Cu o faleză imposibil de romantică şi o istorie zbuciumată, oraşul vechi îşi trăieşte zilele printre străzile desfundate (Farului), bodegile închise (Făgăraş), casele de chirpici (de pe Tăuni), hanurile moderne (de pe Izvor), statuile comuniste (“Docherul”), palatele elegante (“Navigaţiei”) sau, dimpotrivă, splendidele edificii în care numai fantomele mai dansează prin fostele săli de bal (casele H. Ştefan)…

Hrubele – ascunzători, sere sau canalizări?

Ascunse prin curţile oamenilor, gurile hrubelor care străbat Galaţiul vechi se cască negru şi aparent inexplicabil; sisteme complicate, găuri fără fund, scop misterios, vârstă… probabilă! Sistemul imenselor găuri de cârtiţă este cu atât mai misterios cu cât nimeni nu a putut realiza o cartografiere exactă a lor.

Tuneluri sau şanţuri acoperite?

Hrubele nu le găseşti împrăştiate la tot pasul, dar curţile oamenilor care stau în zona Portului sunt împânzite de ele. R.D. are numai trei în curte, dintre care una pare fără sfârşit. Cărămizile de la intrarea în hrubă arată intact, iar gura care se cască pe o lungime de peste doi metri şi o înălţime de doi metri cincizeci duce către… nicăieri. “Tunelul urcă, iar la o distanţă de peste 200 de metri depărtare deja nu se mai poate respira, nu mai există oxigen”, ne explică gazda.

Problema ventilaţiei nu pare a fi chiar atât de greu de explicat – dat fiind solul moale, cel mai probabil este ca hrubele să nu fi fost săpate ca tuneluri propriu-zise, ci ca şanţuri care ulterior au fost acoperite (teoria unui vechi sistem de canalizare). În timp, datorită faptului că nu au mai fost întreţinute, mulţi dintre pereţii interiori s-au prăbuşit, iar gurile de ventilaţie s-au astupat, făcând imposibilă înaintarea prin imensele găuri de cârtiţă.

Ascunzători de comori, ciupercării…

Care ar fi putut fi scopul construcţiei lor? “Probabil au fost ciupercării sau poate că aici îşi ascundeau negustorii bunurile, în vreme de război, să nu le fie furate. Poate mai există încă lucruri de preţ în ele, …nu ştiu, dar cel puţin pe asta care arată mai bine am să încerc s-o închid la câţiva metri adâncime şi s-o transform în cramă…”, mai spune omul.

200 de ani este vârsta aproximativă a hrubelor, deşi nimeni nu poate spune cu certitudine acest lucru. Iar hrubele nu sunt străine de trecutul profund comercial al oraşului de la Dunăre. Dacă au fost crescătorii de ciuperci – nu se poate şti cu siguranţă şi nici nu există dovezi în sprijinul acestei teorii.

De la Precista, pe sub Dunăre

Spre deosebire de sistemul riguros de tunele (având rol strategic) care împânzeşte Brăila – fostă raia turcească, hrubele gălăţene au apărut cu scopuri aparent diferite. Unele dintre ele nu au fost, în mod sigur, construite cu scopul de a servi ca sisteme de scurgere: sunt şi hrube scurte, care au avut funcţie de pivniţe, câteva dintre ele fiind săpate chiar pe un nivel sau două. Cele mai multe dintre ele au intrarea surpată sau astupată de noii proprietari.

Legendele circulă, iar una dintre cele mai interesante spune povestea unui tunel care îşi avea intrarea lângă biserica Precista şi care traversa Dunărea, pe toată lăţimea ei, până pe malul tulcean. Folosită, zice-se, de boierii care îşi puneau la adăpost bogăţiile primejduite de conflictele politice ale timpului, hruba ar fi fost însă demult închisă şi intrarea acoperită de pământ.

Canalizări?

Faptul că toate aceste tunele se inundă în momentul în care nivelul apei creşte – proprietarii ne spun că în unele apa ajunge la 30 de centimetri înălţime, iar în altele – la peste un metru, poate fi şi un indiciu al faptului că rolul lor ar fi fost unul de evacuare, şi nu neapărat unul cu valenţe comerciale.

Hărţile pe care le-am găsit nu ne-au spus mai mult decât ştiam deja – cu o structură lineară, unele tuneluri comunică, iar hrubele apar cu preponderenţă în zona oraşului vechi, străzile Dogăriei, Ana Ipătescu, Nicolae Bălcescu fiind străbătute în străfunduri de hăuri misterioase.

Tăcerea orbitelor goale

Bătrânii spun că şi locul pe care se înălţa vechiul magazin Universal (din faţa Oficiului Poştal numărul 1 din Galaţi) are dedesubtul său o astfel de hrubă care, neastupată, face aproape imposibilă ridicarea unei construcţii. De asemenea, se zice că şi zona Potcoava, predispusă mereu la surpări ale şoselei, ascunde înăuntrul său un tunel care, din când în când, se dărâmă, provocând şi alunecări ale asfaltului.

Instabile şi neîntreţinute, hrubele Galaţilor vechi zac în uitare. Trecutul micului Amsterdam, cum a fost denumit cândva oraşul, datorită amplorii luate de dezvoltarea tranzacţiilor din portul comercial, e învăluit în mistere. Orbitele goale ale tunelurilor adăpostesc răspunsuri care nu vor mai fi vreodată rostite în întregime…

Enigme

Curtea cu… găuri de cârtiţă

Hruba din spatele casei lui Neculai Grigoriţă, de 65 de ani, “se inundă de fiecare dată când plouă. Familia mea nu a locuit mereu aici, dar mi-au zis vecinii şi oamenii mai vechi din zonă (N.R. strada Dogăriei) că hruba asta a fost ciupercărie. Am auzit că trece pe sub strada Cuza, dar cine poate să ştie… au mai încercat oamenii să intre în ea, dar te sufoci, nu poţi. Şi uneori apa e de peste un metru, aşa că eu nu cred că e foarte lungă. Da’ aici, pe Dogăriei, sunt mai multe…”, explică omul.

Nu au fost descoperite toate hrubele din Galaţi. Unele sunt aproape perfect conservate, altele se prăbuşesc şi sunt găsite în momentul în care mai apare o construcţie sau se mai asfaltează o stradă. Legendele despre hruba care leagă Prefectura de Primărie sau cea care traversează strada Domnească, intersectându-se cu cea de la Prefectură, continuă să fie spuse. Deocamdată găurile de cârtiţă care străbat oraşul sunt încă un mister – au fost canalizări, locuri de depozitat mărfuri, ciupercării, poate tuneluri secrete?

Total lipsit de enigme, primitiv şi scos din uz de sute de ani, sistemul de canalizare din Londra a fost demult transformat în atracţie turistică, ghizii conducând turiştii curioşi de-a lungul tunelurilor în care se adăposteau localnicii în vremurile în care ciuma făcea mii de victime în oraşul de deasupra. În Europa continentală hrubele s-au metamorfozat în restaurante şi baruri şic, unele cu mai multe intrări şi adevărate labirinturi de străbătut până la încăperile amenajate. Dar pentru toate acestea au fost consolidate vechile tuneluri, trasă electricitate şi introduse sisteme de ventilaţie performante.

Cu alte cuvinte – ce de bani!…

Sursa: http://www.scritube.com

Hrubele – o ameninţare! In Galaţi străzi fundate pe „şvaiţer”!

* Nici Oraşul Vechi nu se simte prea bine * Galerii cu trasee necunoscute * Parcul Eminescu ar putea da în Brateş * Acţiunea „hrubele” ar costa… *

Inginera Margareta Bălan, singurul expert şi verificator gălăţean atestat  pentru terenuri de fundaţie, nu se desprinde imediat de tema infiltraţiilor. Îşi aminteşte de un alt fel de prăbuşire: o stradă! În 1980, într-o noapte, s-a crăpat o bucată din strada Livezeni! Oamenii s-au trezit înspăimântaţi, cu bucăţi de tavan desprinse prin case.

Strada e situată între str. Română şi Spătarului. Inginera crede că acolo începea un mal, acum îngropat, la poalele căruia se adună apă. Atunci nu s-a descoperit exact cauza, strada s-a reparat şi nu s-a mai întâmplat nimic rău între timp…

Hrubele de sub Galaţi

La Galaţi, construieşti în orb: te uiţi pe planurile subsolului, vezi că nu sunt conducte sau cabluri electrice pe dedesubt şi răsufli uşurat: poţi să faci fundaţia casei… Când colo, uneori constaţi că ai de umplut o ditai hrubă, care nu apare pe planuri, căci acum vreo două veacuri, când s-au construit ele, nu exista aşa ceva…

Deci, altă cheltuială: trebuie să umpli galeria respectivă! Nu mai pui în calcul, aşa cum face gălăţeanul destoinic, şi valoarea istorică a hrubelor, degradate la nivelul de beci de murături.

Ceea ce ar putea fi atracţie turistică doarme încă sub oraş, gata să facă victime printre casele vechi. Poţi să ai însă o surpriză şi mai neplăcută: hrubele să nu apară la săpăturile pentru fundaţia nouă, dar să fie acolo, dedesubt, şi să cedeze la un moment dat.

Case, precum cea de pe Columb sau fostul Han Obrenovici de pe strada Cuza, sau străzi, precum Brăilei sau Basarabiei, care se prăbuşesc uneori la Galaţi… Şi ce-i de făcut? Îţi faci casa pe piloni. Mai scump, dar mai sigur…

Tunelele din malul Brateşului

„O zonă instabilă este Ţiglina I şi Ţiglina II, pentru că sunt piloni de numai 7 metri şi noi nu putem stăpâni ridicarea nivelului apei subterane” – face inginera trecerea de la sud la nord…

„Ridicarea nivelului apei înseamnă tasarea loessului şi vă imaginaţi ce se poate întâmpla… Dar mergem în partea de jos a oraşului, adică strada Domnească, de la Columb spre taluz. Aici, avem galerii subterane, dar şi beciuri. Unele pleacă chiar din mal, din taluzul de la Brateş”.

„De exemplu, dacă o să mergeţi în Parcul Eminescu, există un puţ de observaţie. Eu am găsit acolo intrarea într-o hrubă, care pleacă din clădirea ruinată de lângă fostul cinematograf «Popular» şi trece prin parc şi se spune că ar ieşi, pe lângă «Modern», în malul Brateşului. Era uşor, pentru cei care au construit-o să vină pe apă şi să intre nevăzuţi în oraş”.

„În malul Brateşului se văd aceste galerii – intrarea în ele. Şi aceste galerii subterane au trasee necunoscute şi poţi să-ţi dai seama unde sunt numai în cazul în care se fac ridicări topografice. Pentru că una ţi se pare ţie că vezi în pământ şi alta e când o transpui pe plan”.

Specialista în pământuri ne-a arătat planuri în care cartiere întregi au figurate lungi galerii, întrerupte acolo unde nu s-a mai putut cerceta: ori pentru că cercetarea era făcută în vederea construirii unui imobil care nu se întindea pe suprafeţe mai, ori pur şi simplu galeriile sunt prăbuşite de vreme din loc în loc.

În studiul geotehnic ataşat viitorului Plan de Urbanism General, inginera Bălan a specificat că galeriile au înălţimea şi lăţimea de 2 metri, fiind la o adâncime variabilă: 3, 5, 7 sau chiar, rar, la 9 metri.

Tot aici, specialista vine cu o concluzie de bun simţ: „În prezent, aceste galerii în zonele construite necesită a fi depistate şi apoi umplute. Aceasta pentru protejarea fondului construit şi pentru siguranţa construcţiilor”.

Doamna Bălan adaugă precaut: „Acesta este studiul pe care l-am predat, nu ştiu însă ce a rămas din el”. Căci la „asamblarea” datelor pentru viitorul PUG, problema grea a hrubelor poate fi preluată sau nu…

E la mintea cocoşului că, dacă administraţia locală se leagă la cap cu încă o problemă destul de gravă, din fericire pentru toţi primarii de până acum… acoperită, acoperită cu pământ, orice plan de viitor, chiar dacă are termen de finalizare un deceniu ori un veac, pune problema banilor. Altfel, proprietar cu proprietar, să se descurce cum poate! Sau poate are noroc…

Şi în perioada interbelică primăria gălăţeană de atunci îi notifica pe proprietarii care aveau prăbuşiri de hrube în curte sau în stradă, să-şi acopere singuri groapa, ca să nu fie amendaţi.

* Bisericile şi „hrubele” – „aduse” în pântecul corăbiilor  *La Sinagogă – 11,2 m adâncime O uimitoare superlucrare inginerească *

Deşi nu se văd, hrubele gălăţene sunt adevărate monumente istorice şi exemple de inginerie remarcabilă ale vremurilor trecute, încă misterioase: nu apar în documente sau pe planuri. De pe la sfârşitul secolului XIX, în presa vremii apar doar menţiuni ale prăbuşirilor de teren deasupra unor astfel de  galerii.

Ele au fost minimalizate până acum, considerate „beciuri”, dar ce beci ar avea o astfel de structură, aşa cum arată o schiţă realizată de inginera Margareta Bălan, singurul expert şi verificator gălăţean atestat  pentru terenuri de fundaţie. Schiţă pe care o puteţi vedea în imaginea alăturată.

Corăbiile comerciale veneau la Galaţi lestate cu cărămidă de Livorno şi se întorceau cu grâne şi alte mărfuri din portul Galaţi, crede inginera; cărămida era folosită la galerii. Idee de altfel susţinută şi de regretatul istoric Paul Păltănea.

„Bisericile toate sunt făcute cu cărămidă din aceasta, la fel şi galeriile subterane unde îşi ascundeau probabil avutul şi se ascundeau şi ei”.

Galerii erau şi între biserici. De-a lungul anilor, am descoperit sau am auzit despre astfel de galerii care plecau din zona gării şi puteau fi descoperite în zona străzii Brăilei, ducând, se spune, după ce traversau oraşul, spre Dunăre. Inginera gălăţeancă completează acum „harta”  cu o galerie care venea dinspre Brateş spre centrul oraşului.

Dna Bălan are şi o metodă de a găsi traseul unei galerii: „Ca să poţi descoperi o hrubă, faci din doi în doi metri foraje, pe un traseu, şi când vii cu al doilea rând, o faci în şah. Şi atunci este imposibil să n-o găseşti!”.

Cea mai adâncă hrubă a descoperit-o în curtea Sinagogii – la 11,2 m. adâncime – acum plină cu apă. Dar, de obicei, galeriile nu puteau fi inundate, deşi cărămizile nu erau legate cu mortar, ci cu lut: şi deasupra, şi dedesuptul hrubelor există straturi de argilă prin care nu trece apa.

Arcul bolţii ţinea greutatea tavanului.  Toate galeriile sunt standard, lucru greu de obţinut la o lucrare de asemenea proporţii: doi metri lăţime pe doi metri înălţime, toate începând printr-un plan înclinat – un „gârlici”.

Galerii lungi mai brăzdează şi pământul Brăilei şi al Reniului – este deci posibilă să fie o marcă a locului situat la limita fostului Imperiu Otoman.

Ce s-ar putea face cu hrubele gălăţene? Probabil că doar valorificarea culturală sau turistică, tronson cu tronson, de către proprietarii caselor de deasupra, ar putea să aducă în sfârşit câştig, altfel pericolul prăbuşirii a noi sectoare de hrube, antrenând străzi sau construcţii, rămâne în continuare.

Una peste alta, inginera Bălan trece şi zona veche a oraşului în zona instabilă, tocmai din cauza acestei reţele invizibile.

Sursa:

http://www.viata-libera.ro

În memoria unui OM

Nu mai e … pur şi simplu.

Nu stiu cu ce sa încep. Poate că l-am perceput ce pe un bunic pentru că ai mei nu mai sunt… Avea câte o vorbă bună pentru fiecare. Era un om deosebit. Dacă nu era pe stadion , il găseai pe străzile oraşului ori prin vreo şcoală sau grădiniţă selectând viitori fotbalişti…

Era un fel de simbol al oraşului.  Mulţi oameni îl cunoşteau. Unii dintre ei i-au fost învăţăcei , alţii şi-au adus copiii, nepoţii la Nea Zoly , la “grădiniţa” de fotbalişti de la Oţelul.

Îi plăcea la nebunie să îl duc pe stadion unde îl aşteptau picii pe care îi antrena şi răsfăţa cu tot felul de competiţii .  Spunea că preferă să meargă cu mine pentru ca sunt un şofer bun, dar cred că adevărul era altul . Comunicarea.  Îmi povestea cu haz multe întâmplări  şi îl ascultam cu drag .

Nu ştiu nici ce îmi va lipsi mai mult…

Odihnească-se în pace!

Vraciul Nicu Micu

Vraciul din Ivesti ii trateaza cu ceaiuri si bitter pe strainii veniti de peste mari si tari Comuna Ivesti din judetul Galati a devenit cunoscuta printre oamenii din multe colturi ale lumii. La Ivesti traieste vraciul Nicu Micu, cel care vindeca prin puterea a 170 de plante culese dimineata, cand roua e proaspata in padure. La poarta casei vraciului Micu oamenii asteapta cuminti pentru a le veni randul. Comuna Ivesti e calcata de zeci de straini veniti din toate colturile lumii, pentru ca au aflat ca aici ar putea sa isi gaseasca vindecarea unor boli carora medicii nu le-au gasit leac. La 81 de ani, vraciul din Ivesti arata ca un barbat de 50 de ani.

El spune ca a descoperit elixirul tineretii, un preparat din plante, care are o formula pe care o stie doar el si fiul sau, Emanoil, cel care lucreaza de citiva ani alaturi de tatal sau.

Elixirul tineretii? El spune ca ceaiurile preparate de el insusi l-au facut sa arate astfel, ca ceaiurile sunt elixirul tineretii sale. Nu orice fel de ceaiuri, ci unul anume, un bitter facut din plante stiute doar de el si de fiul sau, Emanoil. Nu e medic, nu e licentiat. A fost tapiter, timplar, cizmar. A fost si croitor si frizer si agricultor.

Cind a fost in razboi (!uitati-va la el; zice ca a facut razboiul!) s-a imbolnavit foarte tare.”Am capatat un reumatism poliarticular, aveam hepatita cronica, spondiloza, eram facut praf, aveam moartea in suflet.. Am zacut la pat vreme de 12 ani. Am fost la zeci de doctori, am stat prin spitale. Am fost prin babe, m-au descantat.” Dar nimeni nu a reusit sa il puna pe picioare. Cind credea ca totul e pierdut, Nicu Micu a primit de la un prieten un sirop din plante, o zeama neagra care l-a pus pe picioare.

Atunci s-a gandit ca plantele pot fi miraculoase, ca ele iti pot da viata. A citit tot ce se putea citi despre plante, despre bolile oamenilor. A inceput sa prepare alifii, unguente, siropuri si ceaiuri din plante. A inceput prin a-si trata prietenii apropiati, rudele. I s-a dus repede vestea de vraci care face minuni. Lumea se ducea pe ascuns la vraci inainte de ’89, ca pe vremea aceea un vraci era privit la fel ca si vrajitoarele pe vremea Inchizitiei. Culege plantele, le alege. Le usuca, le fierbe in cazane uriase. Le transforma in alifii pentru tot felul de boli lumesti. Asa a facut un bitter considerat de multi a fi miraculos.

Oamenii din Ivesti il cunosc pe vraciul Nicu. Atunci cand sunt bolnavi se duc la vraci. Au incredere in el. El face un sirop pe care il prepara din 50 de plante. Face un bitter pe care il obtine din 170 de plante. Un tratament dureaza 15 zile, apoi pauza 10 zile, apoi inca 15 zile de tratament, ca la tratamentele homeopate. Reclama a mers pe sistemul “din gura in gura”. Au inceput sa vina strainii cu Mercedesuri ultimul racnet. Unul dintre bolnavii pe care vraciul Micu l-a vindecat l-a dat pe Internet, a scris despre realizarile vraciului.

Nicu Micu a primit scrisori din America, Franta, Germania, Italia, Australia si nu intelegea de unde ii aflasera toti acei oameni adresa.

Casa sa e plina de plante puse la uscat. Radacini, scoarta de copac, flori. “Am citit mult despre plante. Sunt miraculoase, ca tot ceea ce se afla in natura. Tot ceea ce fac eu se bazeaza pe plante. Alifiile le fac din plante in amestec cu osanza de porc. Tincturile le fac din fierturi. Imi da zeci de exemple de oameni care s-au vindecat, fara a avea pretentia, totusi, ca face minuni. “Pe unii i-am vindecat, desi erau in faze foarte avansate ale bolii. Unii fusesera diagnosticati cu tumori maligne. Dupa o cura de bitter s-au vindecat.”. Imi spune nume, denumeste boli….

Spune ca nu ii tine minte pe toti, “ca sunt mii”. “Cind vine bolnavul la mine eu ii spun mai intai sa renunte la tutun, la bautura, la carne de porc. Apoi stam de vorba” – spune vraciul Nicu Micu.

De dimineata pana seara “vede” bolnavii. Culege plantele din padurile de la Suceava , Lepsa, de la munte, “din locurile curate, nepoluate”.

Are 6 copii. Dorinta sa cea mai mare este ca intr-o zi sa ridice un spital. Un soi de clinica naturista, in care oamenii bolnavi sa stea internati, sa fie sub supraveghere. “Mi-as construi un spital, sunt sigur ca lumea ar veni la doftoricit. Am mare incredere in plantele miraculoase care cresc in jurul nostru. Eu nu am puteri paranormale. Eu doar combin niste plante extraordinare. Habar nu avem cata putere are pamantul acesta ii creste din el”.

El i-a dat fiului sau, Emanoil, toate secretele muncii sale. Formula “elixirului tineretii”. Emanoil are 50 de ani.. Ii cerem buletinul, ca nu il credem, ca arata mai tanar cu mult. La ora documentarii noastre, in sala de asteptare se aflau bolnavi din toata tara . “Avem multi pacienti din Italia. Apoi din America , Germania , Franta”- spune Emanoil. “Un amestec din anumite plante poate fi echivalentul elixirului tineretii. Incetineste imbatranirea. Noi am vindecat multi oameni. De boli grave, de tumori canceroase si multe altele. Avem oameni care vin la noi si acum, dupa ani si ani”.

Printre plantele folosite se afla cretisoara, salvia, dragaica, pedicuta, anghinarea, dar si scortisoara, foile de dafin, scoarta de copac. Toti membrii familiei lui Nicu Micu arata foarte tineri, desi au varste inaintate. Nicu Micu e convins ca detine secretul tineretii “aproape vesnice”. Ca “omul poate fi tanar mult timp, daca are incredere in forta roadelor pamantului”.

Mama gropilor

Faleza Dunării Galaţi

Faleza Dunării Galaţi

Cei de la Jurnalul Naţional au un proiect, România în imagini cred ca se numeşte. E interesantă ideea. Au camere web fixate pe clădiri înalte în diverse regiuni ale ţării şi dacă doreşti, poţi călători virtual.

Se pare că , cea mai vizitata cameră e cea din Galaţi, nu pentru peisajul pe care il oferă (era frumos înainte de a se surpa strada) , ci pentru groapa imensă care se află în mijlocul străzii, soră sau fiică a gropii de dimensiuni şi mai mari , realizată de om, vizibilă în partea dreaptă.

Pentru că situaţia e de-a râsu’-plânsu’, mi-am permis să selectez câteva comentarii ale gălăţenilor , iscate, logic, pe marginea imaginii prezentată de camera web. Se pare că oamenii au imaginaţie bogata şi un simţ al umorului extrem de bine dezvoltat. Iată :

“15/02/2010 09:56:42 -Si asa dragii mosului-groapa mare-in varta de un an- a ramas grea- iar dupa noua luni ii veni sorocul si fata o minunatie de gropita de-ti vine sa intri de bucurie cu masina-n ea…-E galceava mare printre edili-care mai decare vor s-o boteze…”

“Cat despre gropile din Galati!
Cea de fata, spre exemplu, ar putea sa fie luata de cativa din baietii care se invart pe acolo (cu un hei-rup ca la noi) si sa o arunce in Dunare! Ca doar e la o aruncatura de bat. Problem solved!”

“De maine, 20.02.2010 Bdul.Brailei se inchide pentru lucrari ISPA incepute si nefinalizate in vecii vecilor. Circulatia in orasul Galati se suspenda pe o perioada nedeterminata. Stimati comunisti, am invins! Ce nu a putut realiza Ceausescu privind circulatia (cota de benzina, numere pare si impare) am reusit noi cei din Primaria Galati, cu gropile mamut deschise pretutindeni.”

“In sfirsit,se pare ca au gasit-o pe Elodia in prima groapa,in cea de-a doua am auzit ca vor sa-l ingroape pe Cioaca,dar asteapta aprobarea de la viitorul presedinte al PSD,care inca nu este votat,dar are sacii cu bate pregatiti(il stiti pe Vanghelie,nu?).”

“-Nu va speriati !-Totul e o butaforie.In luna martie-Sergiu Nicolaescu-incepe filmarile la noul film romanesc-LAMPADARE DE ZAPADA…Deci-decorul e pregatit…BAFTA…!”

“Deci daca nu v-ati dat voi seama inca…aia e o pestera
vestiti arheologi au reusit s-o descopere iar acum incearca s-o conserve i-au pus pana si paznic…are 50 si ceva de ani,o vesta verde pe care scrie ‘Vega92’ si pute a alcool de la o posta.il cheama dorel si e ghid turistic Dorele..cat e ma intrarea la pestera ??”

“Mult discutatul proiect al unui pod peste Dunare ,pare sa se concretizeze intr-un tunel dar nu pe sub dunare ci direct in DUNARE!!!!Mai avetii indoieli asupra capacitatii (croco)edilior???Sau cam asta e soarta noastra!!!!”

“Stargate!!!”

“Privesti aceasta perspectiva si te minunezi.Cele mai frumoase gropi se pot admira numai la Galati.Sunt sanse de redresare a orasului-promovand un turism destinat acestora…”

Revin cu alte idei ale gălăţenilor în legătură cu groapa-minune . 🙂

Sursa: http://www.jurnalul.ro